Istoria Colegiului Sfântul Sava, cea mai veche și prestigioasă insituție de învățământ preuniversitar din București

Colegiul Național  Sfântul Sava este situat pe strada General Berthelot, în sectorul 1 al Capitalei. Este cea mai veche și prestigioasă instituție de învățământ preuniversitar din București și a devenit un reper pentru calitatea învățământului românesc.

Colegiul a fost fondat între anii 1679-1680, iar cel care a pus piatra de temelie a fost Șerban Vodă Cantacuzino, la îndemnul fratelui său, Constantin Cantacuzino. Acesta a funcționat sub numele de Academia Domnească de la Sfântul Sava, în câteva camere din curtea Mânăstirii Sfântul Sava, din centrul Capitalei, scrie Gândul.

Cu un parcurs vechi de mai bine de 300 de ani, Colegiul „Sfântul Sava” face parte dintre cele mai vechi instituții de învățământ din România și este primul liceu din București. Aici învățau, la acea vreme, clericii, fii de boieri și marii negustori. Mai mult, cursurile erau ținute de către dascălii eleni în limba greacă, iar predarea s-a ținut în această limbă până în anul 1818, când, la inițiativa lui Gheorghe Lazăr, învățământul a început să se predea în limba română.

Meteorologii Accuweather au modificat prognoza! VREMEA se schimbă radical din 27 mai în...

RISC de executare silită sau faliment, pentru românii care folosesc tot mai des...

Istoria Colegiului Sfântul Sava, cea mai veche și prestigioasă insituție de învățământ preuniversitar din București

Astfel, colegiul cuprindea pe la jumătatea secolului al XVII-lea, trei cicluri de învățământ: „umanioare”, mai exact, cursuri de gimnaziu, cu o durată de patru ani, de „învățături complementare”, cu o durată de trei ani, dar și de „cursuri speciale”, adică învățământul superior, cu o durată de trei ani.

La scurt timp, instituția a devenit una dintre cele mai importante academii din Balcani. Programa școlară punea accent pe formarea diplomatului şi filosofului epocii. Aici studiau tineri veniţi din alte 46 de şcoli din Europa de Sud-Est, Asia Mică, Siria, Palestina, Egipt şi Constantinopol.

Domnitorii care au avut grijă de această școală și au ridicat nivelul învățământului prin reformele lor au fost: Mihai Racoviță, Grigore Alexandru Ghica și Constantin Mavrocordat.

La 24 martie 1818, Ioan Vodă Caradja desprinde Academia Domnească de Mănăstirea Sfântul Sava și o transformă în Şcoala Naţională de la Sfântul Sava, al cărei director urma să fie Gheorghe Lazăr. El a pus bazele învățământului superior în limba română și a întocmit primele manuale de aritmetică și trigonometrie în limba română.

Astfel, din acel an, predarea s-a făcut în limba română la toate nivelurile de învățământ din școală. Între anii 1829-1834, Școala Națională Sfântul Sava a fost reorganizată de către generalul rus Pavel Kiseleff. Acesta a introdus în programa de studiu și limba rusă și franceză.

În anul 1836, în cadrul colegiului s-a înființat prima bibliotecă națională a românilor. În prezent, biblioteca Colegiului Național „Sfântul Sava” are peste 31.000 de volume care sunt depozitate în dulapurile proiectate de Theodor Amman, fost profesor al liceului. Tot în această perioadă, renumitul pictor și profesor Wallenstein a fondat, în sălile liceului, Muzeul de Istorie al Colegiului Național “Sfântul Sava”.

Ulterior, Guvernul din anul 1848 a elaborat o nouă programă școlară care proclama învățământul gratuit.

Mai mult decât atât, acest liceu a fost instituția la care au învățat și predat mai multe personalități marcante ale României. Printre absolvenți se enumeră și Regele Mihai I, Grigore Alexandrescu, Nicolae Bălcescu, Constantin I.C. Brătianu, Ion Gheorghe Duca, Constantin A. Rosetti, Gheorghe Lazar, dar și politicieni contemporani, cum ar fi fostul prim-ministru Adrian Năstase, dar și fostul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Între paginile de istorie ale colegiului apar și alte nume importante care le-au predat elevilor și care au devenit, în timp, personalități de seamă cu care românii se mândresc și astăzi. Printre dascăli se enumeră Tudor Arghezi, Henri Coandă, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Spiru Haret, Iulia Hașdeu, Eugen Ionescu, Gala Galaction, Anton Pann, Nicolae Iorga, Camil Petrescu, George Topîrceanu.

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, mai exact în anul 1864, după înfiinţarea Principatelor Unite şi reforma învăţământului, la inițiativa domnitorului, academia s-a divizat, astfel că secția superioară adevenit ulterior Universitatea din București, iar colegiul a luat denumirea de Liceul Sfântul Sava.

Denumirea instituției de învățământ a fost schimbată de mai multe ori. Datorită lui Nicolae Iorga, școala a revenit la numele de Colegiu Național „Sfântul Sava“. Colegiul a funcționat sub această denumire mai multe decenii, până în anul 1944, atunci când în România s-a instaurat regimul comunist. Autoritățile au schimbat în anul 1948 numele Colegiului Național „Sfântul Sava”, în Liceul „Nicolae Bălcescu”. Instituția a fost numită așa până în anul 1990.  Ulterior, a revenit la denumirea de Colegiul Național Sfântul Sava, nume pe care și l-a păstrat până în prezent.

Colegiul continuă să fie și în aceste zile, una dintre cele mai bune instituții de învățământ liceal din România.